Locuinţele ANL destinate exclusiv angajaţilor din învătământ şi sănătate vor putea fi cumpărate de către chiriaşi

Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Dezvoltării, OUG privind modificarea Legii nr. 152 / 1998. Astfel, locuinţele destinate exclusiv închirierii tinerilor specialişti din invăţământ sau sănătate se vor putea vinde titularilor contractelor de închiriere, numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum 1 an de închiriere neîntreruptă către acelaşi titular şi / sau către persoana în beneficiul căreia s-a continuat închirierea în condiţiile legii, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului. Sumele obţinute din vânzarea locuinţelor se vor utiliza numai pentru finanţarea construcţiei de noi locuinţe. Valoarea de vânzare va fi valoarea de înlocuire pe metru pătrat, multiplicată cu suprafaţa construită efectivă, inclusiv cotele indivize, diminuată cu amortizarea calculată de la data punerii în funcţiune a locuinţei până la data vânzării acesteia.

Veşti bune pentru cinematografia românească

După lista lungă de filme de succes care au luat crema premiilor la festivalurile internaţionale, iată că industria cinematografică din România mai are parte de o veste bună. Potrivit site-ului fonduri-structurale.ro, Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijinire a producţiei cinematografice din România, în valoare de 80,68 milioane euro. Măsura va permite producătorilor să cheltuiască până la 20% din bugetul filmului în cadrul Spaţiului Economic European, nu doar în România.

Din nou, pe blog

Dragi cititori,

După o pauză în care am suspendat activitatea pe acest blog, am decis să scriu din nou. Să vă spun ce s-a întâmplat între timp: Pentru mai bine de un an şi jumătate am reorganizat Organizaţia PDL Giurgiu, pe care am urcat-o de pe ultimele locuri în clasamentul filialelor judeţene a partidului pe locul 5 (la Europarlamentare). Am câştigat o primărie şi am creat perspectivele unei campanii victorioase în 2012, la locale. Apoi, la sfârşitul lunii octombrie, am fost ales preşedinte al Organizaţiei Sector 1 a PDL şi am început munca de organizare şi reorganizare a filialei. În paralel, activitatea din Parlament s-a desfăşurat normal. La fel şi activitatea din Colegiul în care am fost ales.
Pe măsură ce vor apărea noutăţi legate de activitatea mea politică, administrativă ori de activitatea filialei o să le prezint pe acest blog şi vă promit că anul viitor, în 2011, voi reactualiza şi site-ul personal.

„Cine crede în proiecte să vină alături de noi!” - interviu acordat site-ului de știri Giurgiu News

sursa...

- Domnule deputat, conduceți organizația județeană Giurgiu a Partidului Democrat Liberal de câteva luni. Cu ce vă lăudați?

- Lauda și mândria sunt păcate chiar și pentru un om politic. Eu vă pot spune ce am făcut iar dumneavoastră și cititorii dumneavoastră pot aprecia dacă este bine. Pe scurt, ca președinte al PDL Giurgiu, am reușit să reorganizez filiala PDL, care se caracterizează acum prin coeziune și muncă în echipă, am semnat protocolul de colaborare cu PSD, un protocol pe care eu l-aș caracteriza ca fiind “pentru Giurgiu”, i-am recomandat cei mai buni oameni pentru instituțiile deconcentrate iar majoritatea este deja pe posturi și am reușit să atrag pentru Giurgiu, prin primarii care au proiecte, peste 150 de miliarde de lei vechi pentru drumuri, din care 23 de miliarde au fost pentru plata unor datorii mai vechi, și 50 de miliarde pentru apă și canalizare.

- Sunt mulți bani. Se vor plăti?

- Tot ce s-a angajat până acum se va plăti, conform legii. Puterea înseamnă acces la resurse și vreau ca primarii să tragă de mine pentru a aduce bani în Giurgiu. Mă bucur că am găsit deschidere la mulți dintre ei și că i-am obișnuit să lucreze cu proiecte, să vină cu idei, să analizeze foarte bine ceea ce au nevoie și cum pot pune în practică. La noi, la PDL, se face un altfel de politică. Primarii nu sunt ținuți în picioare, nu strigă nimeni la ei, nu îi ironizează nimeni. La noi trebuie să vină cu mapa de proiecte, să spună vreau aia sau aia, să facă studii de fezabilitate. Aceasta este, de fapt, munca administrativă pe care trebuie să o facă și ei și noi.

- Ne puteți da niște exemple?

- Vă pot da o mulțime. De exemplu, pe HG 577 se vor repara drumurile la Crevedia Mare, Roata, Bucșani, Clejani, Bulbucata, Letca, Ghimpați, Malu, Vedea, Frătești, Oinacu, Comana, Prundu, Greaca, Isvoarele, Valea Dragului, Vărăști, Cosoba, Joița, Săbăreni, Mihăilești, Grădinari, Bolintin Deal, Florești Stoenești. La Letca și la Greaca chiar se asfaltează și încă într-un ritm susținut.

Sunt, de asemenea, proiecte pentru apă la Hotarele, Adunații Copăceni, Putineiu. Pentru că am o relație deosebită la Guvern, cu cei care gestionează aplicarea programului pe OG 7, vă pot spune că au intrat deja sume importante de bani la Roata de Jos (pentru închiderea lucrării existente), la Bolintin Deal, Grădinari sau Mihăilești, la Vărăști, Gostinari, Daia, Toporu, Izvoarele și Mihai Bravu. Au demarat lucrări noi la Joița pentru un pod, iar la Ghimpați și Iepurești pentru apă. Există proiecte și pentru baze sportive, iar în unele localități, de exemplu la Roata, Prundu sau Clejani, chiar au început procedurile de licitație și s-au încheiat contracte. În total sunt 20 de baze sportive. Pe lângă ele, anul acesta se vor construi în Giurgiu 5 săli de sport mari

- Ați alergat mult pentru aceste proiecte. Mai aveți timp de altceva?

- Am alergat tot timpul, chiar dacă am acasă o familie și un copil mic. Însă mi-e rușine să promit și să nu fac. Încerc să mă țin de promisiuni, iar cei de la București și de la Dâmbovița - unde am câștigat mandatul de deputat - știu că sunt un om serios. La fel eram și când lucram în primăria sector I. Tot timpul am fost corect. De altfel, nu există niciun scandal legat de mine sau de activitatea mea. Încerc să fac un alt gen de politică decât cel care se făcea până acum la Giurgiu. Mie nu-mi plac balcanismele, râca, săpăturile. Eu cred că politica trebuie făcută pentru a avea acces la putere și la resurse pentru a face bine oamenilor.

- Unii vă acuză că nu sunteți din Giurgiu și chiar au făcut din asta o temă de campanie. Cum comentați?

- Constat că există persoane care nu fac altceva decât ce au făcut de 20 de ani încoace și ceea ce știu ei mai bine: dau din gură. Chiar dacă nu sunt din Giurgiu, mă leagă multe de acest județ. Am rude și prieteni aici și, poate cel mai important, am făcut în 3 luni - și vreau să fac în continuare - mai mult decât au făcut ei de la Revoluție până acum. Specializarea lor este propriul interes. Iar acest lucru nu îl spun eu. Îl spune lipsa asfaltului, lipsa apei și a canalizării, lipsa bazelor sportive, a sălilor de sport, într-un cuvânt dezinteresul lor față de oamenii din Giurgiu.

- Vă încearcă vreo dezamăgire?

- Nu, însă vă pot spune că uneori mă simt singur, că nu sunt și alții care să muncească pentru județul acesta. Îmi doresc să deținem puterea în Consiliul Județean, să existe o nouă majoritate. Ar fi mai ușor să atragem bani pe HG 577 și pe proiecte europene. În acest sens am totuși o colaborare cu președintele CJ și cu consilierii, dar negociez pentru o nouă majoritate să ne fie mai ușor să ducem la bun sfârșit ceea ce am început.

- Ce așteptări aveți de la primari?

- Proiecte. Atât. Oamenii ies la vot și ne acordă încrederea doar dacă văd că li s-a făcut ceva. S-a terminat cu cumpărarea voturilor pe mici și bere. De aceea vreau să transmit un singur mesaj tuturor: cine crede în proiecte să vină alături de noi!

Am convins conducerea CJ Giurgiu să facă treabă

În urma demersurilor făcute pe lângă Consiliul Județean Giurgiu, am reușit să determin conducerea instituției să prindă în programul de investiții pe anul acesta mai multe tronsoane de drum ce fac legătura între județele Giurgiu și Dâmbovița. Astfel, vor intra la reabilitare sectoarele de drum DJ 151E (limita jud. Dâmbobița – Trestieni, Giurgiu), DJ 401A (limita jud. Ilfov – Bolintin Vale, Giurgiu – limita jud. Dâmbovița), DJ 601A (Cosoba, Giurgiu – limita jud. Dâmbovița) și DJ 401A (Găiseni, Giurgiu – Cărpenișu, Giurgiu).

Există numeroase familii în județul Dâmbovița, îndeosebi în sudul județului, în colegiul în care am fost ales ca deputat, care au rude în județul învecinat sau care își desfac produsele în piețele din Giurgiu ori Ilfov. Pentru a facilita legătura celor din Slobozia Moară, Poiana, Lungulețu, Potlogi sau Odobești (din județul Dâmbovița) și nu numai lor, am solicitat Consiliului Județean Giurgiu să prindă în programul de reabilitări pe 2009 mai multe tronsoane de drum scurtând astfel distanțele parcurse. Aceste sectoare de drum au fost lăsate mai mereu pe din afară de Cj Giurgiu, însă iată că acum, în urma solicitării adresate, vor fi îmbunătățite.

Adio pensii privilegiate!

Parlamentarii nu vor mai beneficia de pensii privilegiate față de restul categoriilor de pensionari. Acesta este dezideratul unei propuneri de lege pe care l-am depus la Camera Deputaților alături de alți colegi din PDL. Inițiativa urmărește respectarea art. 16 alin. (1) din Constituția României care prevede limpede că toți cetățenii României sunt egali în fața legilor, inclusiv în fața celei care reglementează pensiile.
PDL este consecvent promisiunilor din campania electorală și dorește să facă dreptate milioanelor de pensionari care au fost tratați diferențiat față de o mână de oameni. În România, așa cum a subliniat și președintele PD-L, dl. Emil Boc, nu pot exista două categorii de cetățeni, unii mai șmecheri, cu legi speciale, iar alții muritori de foame. De aceea, deputați și senatori ai PD-L au depus acest proiect prin care cu toții dorim, în procedură de urgență, revenirea la o stare normală: anume respectarea principiului constituțional că nimeni nu este mai presus de lege.
Inițiativa legislativă are în vedere modificarea legii nr. 96 din 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, modificată și completată, în sensul că deputații și senatorii beneficiază, la îndeplinirea condițiilor de pensionare (stagiu de cotizare și vârstă), doar de prevederile sistemului public de pensii. Astfel, cuantumul pensiei va fi calculat, la fel ca în cazul oricărui angajat, potrivit indemnizației lunare, iar deputații și senatorii nu vor putea beneficia, în cadrul sistemului public de pensii și alte asigurări sociale, decât de o singură pensie.

Investiția Renault de la Titu, jud. Dâmbovița, atrage dezvoltarea și investițiile conexe

Marți, 24 martie 2009, a avut loc în colegiul în care am fost ales un eveniment important pentru dezvoltarea întregii zone de sud a județului Dâmbovița. Este vorba de semnarea contractului pentru modernizarea drumurilor județene DJ 701, DJ 401A și DJ 711A pe traseul Dobra – Cornățelu – Braniștea – Titu – Sălcuța – Odobești – Odobești – Corbii Mari, un proiect ce are în vedere nu numai îmbunătățirea infrastructurii de transport sau facilitarea legăturii interjudețene între Prahova, Dâmbovița și Giurgiu, dar și crearea de locuri de muncă, respectiv - și acest lucru vreau să fie subliniat - sprijinrea investiției de la Titu ce aparține Grupului Renault.

Știu că pentru întreaga rețea de drumuri naționale care necesită reparații și modernizări, un tronson de câțiva kilometri este mai mai nimic, însă pentru colegiul în care am fost ales deputat și pentru oașul Titu acest lucru este mai mult decât o gură de oxigen binevenită în condiții de criză. De ce spun acest lucru? Pentru că acest tronson de drum va facilita și va ușura legătura orașului și, îndeosebi, a Centrului de Testare Renault cu Austrada A1, fiind în același timp o cale mult mai bună de acces a renumiților agricultori din sudul Dâmboviței la piețele din București sau Pitești.

Investiția în tronsonul de drum Dobra – Cornățelu – Braniștea – Titu – Sălcuța – Odobești – Odobești – Corbii Mari (sau Drumul Sudului, așa cum i se mai spune) reprezintă și o dovadă clară a preocupării Guvernului Boc pentru investițiile majore ce încă mai au loc în România, chiar dacă țara este în plină criză. Acest drum va fi o legătură ce va permite celor de la Renault să-și ducă la bun sfârșit investiția pentru care primarul orașului Titu, dl. Ilie Dinu, se luptă încă din 2004.

Vreau în acest context să vă spun câteva cuvinte și despre investiția care a salvat Titu și care oferă acum orașului perspective ce în trecut erau doar speranțe. Renault a pus la Titu, într-o fostă bază militară, la data de 18 septembrie 2008, piatra de temelie pentru ceea ce va deveni Renault Technologie Roumanie, centrul de testare al companiei, care trebuie să fie operaţional până la finele acestui an. Centrul va avea nouă piste diferite, cu o lungime totală de 30 de km, care vor include un inel de viteză, piste deformate pentru testarea suspensiilor și piste cu apă. Pe o suprafață construită de 80.000 mp, vor funcționa 100 de bancuri de încercare. În plus, vor exista laboratoare care vor analiza materialele și subansamblele produse în rețeaua Renault. Valoarea investiției era, potrivit primelor estimări, de aproximativ 450 de milioane de euro.

Ca o concluzie, investiția celor de la Renault în Titu este – parafrazându-l pe președintele Traian Băsescu – “un mare succes”. Asta cu atât mai mult cu cât investiţiile grupului francez în România se ridică la 1,4 miliarde de euro şi se preconizează că vor ajunge la 2,2 miliarde până în 2010.